Carlos Alcaraz reintră săptămâna aceasta. I-a fost decis cel dintâi adversar. Primele rezultate. Câteva date despre cele trei turnee

Săptămâna aceasta sunt programate trei turnee în circuitul ATP, unul de categoria 500 şi două 250. Participă 6 jucători din top 10 ATP şi 7 din top 20 [tablourile în format PDF şi rezumatele video ale primei zile, mai jos]:

  • ATP 500 “ABN AMRO Open” îşi dispută cea de-a 50-a ediţie la Rotterdam, pe hard indoor, este dotat cu premii în valoare de 2.074.505 € şi o contribuţie financiară totală de 2.224.460 €.
    Finalele ediţiilor de până acum, mai jos, cu Ilie Năstase vicecampion în 1977.
    Deţinătorul titlului, Félix Auger-Aliassime este prezent, la fel campionii din 2021 – Andrey Rublev – şi 2015, Stan Wawrinka.

Credit Foto: @atp

Tabloul este de 32 de jucători, primii 4 capi de serie sunt din top 10 ATP, iar al 8-lea se clasează pe locul 17.

Credit Foto: @abnamrowtt

Stan Wawrinka (130, PR, clasament protejat: 22 ATP, 37 de ani) a jucat deja în primul tur şi a câştigat – 7-6(5), 6-4 – cu Alexander Bublik (50).

Un cap de serie a fost deja eliminat: Richard Gasquet (45 ATP, 36 de ani) a câştigat în faţa lui Pablo Carreño Busta (16) [7]: 2-6, 7-6(2), 6-2 [rezumatul video, separat, mai jos].
Cei doi veterani se vor întâlni în optimile de finală.

Grégoire Barrère (71) [Q] l-a eliminat pe David Goffin (41): 6-0, 7-6(3)

  • ATP 250 “Argentina Open” îşi dispută cea de-a 26-a ediţie, pe zgură, la Buenos Aires şi este dotat cu premii în valoare de 626.595 USD şi o contribuţie financiară totală de 711.600 USD.
    Finalele ediţiilor de până acum, mai jos.
    Deţinătorul titlului, Casper Ruud, nu este prezent, în schimb au venit campionii din 2021 – Diego Schwartzman – şi 2016, Dominic Thiem (99), invitat.

Tabloul este de 28 de jucători, primii 4 capi de serie au BYE în primul tur.

Carlos, antrenându-se la Buenos Aires Credit Foto:@argentinaopentennis

Aici îşi va face reintrarea în circuit fostul lider al ierarhiei ATP, Carlos Alcaraz (2) – singurul membru al top 10 ATP prezent – capii de serie 2 şi 3 sunt din top 20, iar al 8-lea, se clasează pe locul  44.
Carlos jucase ultima partidă în sferturile de finală ale ATP Masters 1000 Paris, la începutul lunii noiembrie şi se accidentase din nou la antrenament
El va pierde 500 de puncte ATP la începutul săptămânii viitoare – cele dobândite la ATP 500 Rio de Janeiro 2022 – astfel că decalajul faţă de Novak Djokovic se va mări şi, în cel mai bun caz, poate să îl diminueze aici (250 de puncte pentru campion etc.) [clasamentul live oficial].
Adversarul lui din optimi a fost decis luni. Acesta este Laslo Djere (57), care l-a eliminat pe Fabio Fognini (66) – 6-4, 6-4 – în plus, italianul s-a şi accidentat înaintea ultimului game al partidei:

şi foto:

Jucătorul spaniol şi cel sârb nu s-au mai întâlnit până acum. Partida se va disputa miercuri.

  • ATP 250 “Delray Beach Open” îşi dispută cea de-a 31-a ediţie pe hard outdoor în oraşul din Florida şi este dotat cu premii în valoare de 642.735 USD şi o contribuţie financiară totală de 718.245 USD.

Deţinătorul titlului, Cameron Norrie, nu este prezent – s-a dus la Buenos Aires –  în schimb, au venit campionii din 2019 – Radu Albot – şi 2017 – Jack Sock

[foto neactualizată cu retragerile, vezi tablou PDF]

Tabloul este de 28 de jucători, favoritul principal se clasează în top 10 ATP, al doilea cap de serie este în top 20 şi al 8-lea, 42 ATP.
Jenson Brooksby [6] şi John Isner [7] s-au retras din turneu – invocând accidentări – după tragerea la sorţi.

Un cap de serie – Yoshihito Nishioka (34) [5] – a jucat deja şi a trecut în optimi, deşi a pierdut al doilea set la zero, în faţa lui Oscar Otte (80).

ATP - Turneele Săptămânii (rezultate actualizate)
@ Rio de Janeiro
20 - 26 feb 2023
"Rio Open presented by Claro"
ATP 500 - zgură, aer liber
$ 2.013.940 / $ 2.178.980

@ Marsilia
20 - 26 feb 2023
"Open 13 Provence"
ATP 250 Series - hard, sală
707.510 € / 784.830 €

@ Doha
20 - 26 feb 2023
"Qatar ExxonMobil Open"
ATP 250 Series - hard, aer liber
$ 1.377.025 / $ 1.485.775

Galerie videoclipuri (4). Rezumatele zilei de luni şi separat, cel al partidei Gasquet – Carreño, de la Rotterdam:




Finale Rotterdam:

1972 United States Arthur Ashe Netherlands Tom Okker 3–6, 6–2, 6–1
1973 Not Held
1974 Netherlands Tom Okker United States Tom Gorman 3–6, 7–6(7–2), 6–1
1975 United States Arthur Ashe (2) Netherlands Tom Okker 3–6, 6–2, 6–4
1976 United States Arthur Ashe (3) United States Robert Lutz 6–3, 6–3
1977 United States Dick Stockton Romania Ilie Năstase 2–6, 6–3, 6–3
1978 United States Jimmy Connors Mexico Raúl Ramírez 7–5, 7–5
1979 Sweden Björn Borg United States John McEnroe 6–4, 6–2
1980 Switzerland Heinz Günthardt United States Gene Mayer 6–2, 6–4
1981 United States Jimmy Connors (2) United States Gene Mayer 6–1, 2–6, 6–2
1982 Argentina Guillermo Vilas United States Jimmy Connors 0–6, 6–2, 6–4
1983 United States Gene Mayer Argentina Guillermo Vilas 6–1, 7–6
1984 No winner Czechoslovakia Ivan Lendl and
United States Jimmy Connors
6–0, 1–0
Final abandoned
1985 Czechoslovakia Miloslav Mečíř Switzerland Jakob Hlasek 6–1, 6–2
1986 Sweden Joakim Nyström Sweden Anders Järryd 6–0, 6–3
1987 Sweden Stefan Edberg United States John McEnroe 3–6, 6–3, 6–1
1988 Sweden Stefan Edberg (2) Czechoslovakia Miloslav Mečíř 7–6, 6–2
1989 Switzerland Jakob Hlasek Sweden Anders Järryd 6–1, 7–5
1990 United States Brad Gilbert Sweden Jonas Svensson 6–1, 6–3
1991 Italy Omar Camporese Czechoslovakia Ivan Lendl 3–6, 7–6(7–4), 7–6(7–4)
1992 Germany Boris Becker Commonwealth of Independent States Alexander Volkov 7–6(11–9), 4–6, 6–2
1993 Sweden Anders Järryd Czech Republic Karel Nováček 6–3, 7–5
1994 Germany Michael Stich South Africa Wayne Ferreira 4–6, 6–3, 6–0
1995 Netherlands Richard Krajicek Netherlands Paul Haarhuis 7–6(7–5), 6–4
1996 Croatia Goran Ivanišević Russia Yevgeny Kafelnikov 6–4, 3–6, 6–3
1997 Netherlands Richard Krajicek (2) Czech Republic Daniel Vacek 7–6(7–4), 7–6(7–5)
1998 Netherlands Jan Siemerink Sweden Thomas Johansson 7–6(7–2), 6–2
1999 Russia Yevgeny Kafelnikov United Kingdom Tim Henman 6–2, 7–6(7–3)
2000 France Cédric Pioline United Kingdom Tim Henman 6–7(3–7), 6–4, 7–6(7–4)
2001 France Nicolas Escudé Switzerland Roger Federer 7–5, 3–6, 7–6(7–5)
2002 France Nicolas Escudé (2) United Kingdom Tim Henman 3–6, 7–6(9–7), 6–4
2003 Belarus Max Mirnyi Netherlands Raemon Sluiter 7–6(7–3), 6–4
2004 Australia Lleyton Hewitt Spain Juan Carlos Ferrero 6–7(1–7), 7–5, 6–4
2005 Switzerland Roger Federer Croatia Ivan Ljubičić 5–7, 7–5, 7–6(7–5)
2006 Czech Republic Radek Štěpánek Belgium Christophe Rochus 6–0, 6–3
2007 Russia Mikhail Youzhny Croatia Ivan Ljubičić 6–2, 6–4
2008 France Michaël Llodra Sweden Robin Söderling 6–7(3–7), 6–3, 7–6(7–4)
2009 United Kingdom Andy Murray Spain Rafael Nadal 6–3, 4–6, 6–0
2010 Sweden Robin Söderling Russia Mikhail Youzhny 6–4, 2–0, retired
2011 Sweden Robin Söderling (2) France Jo-Wilfried Tsonga 6–3, 3–6, 6–3
2012 Switzerland Roger Federer (2) Argentina Juan Martín del Potro 6–1, 6–4
2013 Argentina Juan Martín del Potro France Julien Benneteau 7–6(7–2), 6–3
2014 Czech Republic Tomáš Berdych Croatia Marin Čilić 6–4, 6–2
2015 Switzerland Stan Wawrinka Czech Republic Tomáš Berdych 4–6, 6–3, 6–4
2016 Slovakia Martin Kližan France Gaël Monfils 6–7(1–7), 6–3, 6–1
2017 France Jo-Wilfried Tsonga Belgium David Goffin 4–6, 6–4, 6–1
2018 Switzerland Roger Federer (3) Bulgaria Grigor Dimitrov 6–2, 6–2
2019 France Gaël Monfils Switzerland Stan Wawrinka 6–3, 1–6, 6–2
2020 France Gaël Monfils (2) Canada Félix Auger-Aliassime 6–2, 6–4
2021 Russia Andrey Rublev Hungary Márton Fucsovics 7–6(7–4), 6–4
2022 Canada Félix Auger-Aliassime Greece Stefanos Tsitsipas 6–4, 6–2

 

Finale Buenos Aires:

1993 Spain Carlos Costa Spain Alberto Berasategui 3–6, 6–1, 6–4
1994 Spain Àlex Corretja Argentina Javier Frana 6–3, 5–7, 7–6(7–3)
1995 Spain Carlos Moyà Spain Félix Mantilla 6–0, 6–3
1996–2000 Buenos Aires Challenger[verification needed]
2001 Brazil Gustavo Kuerten Argentina José Acasuso 6–1, 6–3
2002 Chile Nicolás Massú Argentina Agustín Calleri 2–6, 7–6(7–5), 6–2
2003 Spain Carlos Moyà (2) Argentina Guillermo Coria 6–3, 4–6, 6–4
2004 Argentina Guillermo Coria Spain Carlos Moyà 6–4, 6–1
2005 Argentina Gastón Gaudio Argentina Mariano Puerta 6–4, 6–4
2006 Spain Carlos Moyà (3) Italy Filippo Volandri 7–6(8–6), 6–4
2007 Argentina Juan Mónaco Italy Alessio di Mauro 6–1, 6–2
2008 Argentina David Nalbandian Argentina José Acasuso 3–6, 7–6(7–5), 6–4
2009 Spain Tommy Robredo Argentina Juan Mónaco 7–5, 2–6, 7–6(7–5)
2010 Spain Juan Carlos Ferrero Spain David Ferrer 5–7, 6–4, 6–3
2011 Spain Nicolás Almagro Argentina Juan Ignacio Chela 6–3, 3–6, 6–4
2012 Spain David Ferrer Spain Nicolás Almagro 4–6, 6–3, 6–2
2013 Spain David Ferrer (2) Switzerland Stanislas Wawrinka 6–4, 3–6, 6–1
2014 Spain David Ferrer (3) Italy Fabio Fognini 6–4, 6–3
2015 Spain Rafael Nadal Argentina Juan Mónaco 6–4, 6–1
2016 Austria Dominic Thiem Spain Nicolás Almagro 7–6(7–2), 3–6, 7–6(7–4)
2017 Ukraine Alexandr Dolgopolov Japan Kei Nishikori 7–6(7–4), 6–4
2018 Austria Dominic Thiem (2) Slovenia Aljaž Bedene 6–2, 6–4
2019 Italy Marco Cecchinato Argentina Diego Schwartzman 6–1, 6–2
2020 Norway Casper Ruud Portugal Pedro Sousa 6–1, 6–4
2021 Argentina Diego Schwartzman Argentina Francisco Cerúndolo 6–1, 6–2
2022 Norway Casper Ruud (2) Argentina Diego Schwartzman 5–7, 6–2, 6–3

 

Finale Delray Beach:

Year Champions Runners-up Score
2023
2022 United Kingdom Cameron Norrie United States Reilly Opelka 7–6(7–1), 7–6(7–4)
2021 Poland Hubert Hurkacz United States Sebastian Korda 6–3, 6–3
2020 United States Reilly Opelka Japan Yoshihito Nishioka 7–5, 6–7(4–7), 6–2
2019 Moldova Radu Albot United Kingdom Dan Evans 3–6, 6–3, 7–6(9–7)
2018 United States Frances Tiafoe Germany Peter Gojowczyk 6–1, 6–4
2017 United States Jack Sock Canada Milos Raonic Walkover
2016 United States Sam Querrey United States Rajeev Ram 6–4, 7–6(8–6)
2015 Croatia Ivo Karlović United States Donald Young 6–3, 6–3
2014 Croatia Marin Čilić South Africa Kevin Anderson 7–6(8–6), 6–7(7–9), 6–4
2013 Latvia Ernests Gulbis France Édouard Roger-Vasselin 7–6(7–3), 6–3
2012 South Africa Kevin Anderson Australia Marinko Matosevic 6–4, 7–6(7–2)
2011 Argentina Juan Martín del Potro Serbia Janko Tipsarević 6–4, 6–4
2010 Latvia Ernests Gulbis Croatia Ivo Karlović 6–2, 6–3
2009 United States Mardy Fish Russia Evgeny Korolev 7–5, 6–3
2008 Japan Kei Nishikori United States James Blake 3–6, 6–1, 6–4
2007 Belgium Xavier Malisse United States James Blake 5–7, 6–4, 6–4
2006 Germany Tommy Haas Belgium Xavier Malisse 6–3, 3–6, 7–6(7–5)
2005 Belgium Xavier Malisse Czech Republic Jiří Novák 7–6(8–6), 6–2
2004 Brazil Ricardo Mello United States Vincent Spadea 7–6(7–2), 6–3
2003 United States Jan-Michael Gambill United States Mardy Fish 6–0, 7–6(7–5)
2002 Italy Davide Sanguinetti United States Andy Roddick 6–4, 4–6, 6–4
2001 United States Jan-Michael Gambill Belgium Xavier Malisse 7–5, 6–4
2000 Austria Stefan Koubek Spain Álex Calatrava 6–1, 4–6, 6–4
Australia Lleyton Hewitt Belgium Xavier Malisse 6–4, 6–7(2–7), 6–1
1998 Australia Andrew Ilie Italy Davide Sanguinetti 7–5, 6–4
1997 Australia Jason Stoltenberg Sweden Jonas Björkman 6–0, 2–6, 7–5
1996 Australia Jason Stoltenberg United States Chris Woodruff 7–6(7–4), 2–6, 7–5
1995 Australia Todd Woodbridge United Kingdom Greg Rusedski 6–4, 6–2
1994 Brazil Luiz Mattar Australia Jamie Morgan 6–4, 3–6, 6–3
1993 United States Todd Martin United States David Wheaton 6–3, 6–4

 

Credit tabele: wikipedia.org

 

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.