Colaborarea dintre Federaţia Internaţională de Tenis şi grupul Kosmos în ce priveşte organizarea Cupei Davis nu a durat decât patru ani.
Proiectată în 2018 şi începută la ediţia 2019, cu planuri mari – urma să dureze 25 de ani – cu un format schimbat în câteva rânduri şi contestat de foarte mulţi, inclusiv de către unii jucători – colaborarea a încetat anul acesta [comunicatul, mai jos].
ITF a anunţat că anul acesta va asigura desfăşurarea competiţiei la termenele prevăzute în calendar.
O situaţie întristătoare atât din punctul de vedere al competiţiei în sine, care desigur, îşi va găsi noi sponsori, poate un nou format, dar probabil după alte ezitări, în contextul în care nici relaţia cu ATP nu este cea mai bună, dar şi al promisiunilor iniţiale.
Pentru că suma exorbitantă de 3 miliarde USD promisă iniţial – prea mare, ca să poată fi susţinută de orice firmă, aşa cum s-a dovedit acum – nu era destinată doar participanţilor, ci şi dezvoltării tenisului la baza lui, juniori, turnee ITF.
Şi chiar dacă în comunicat, ITF consideră că obiectivele au fost atinse – premii mai mari şi “dezvoltarea globală a tenisului”, nimic nu s-a schimbat vizibil. Iar fără ipoteticii bani de la Kosmos, cu atât mai puţin: adică un sport cu o popularitate enormă, cu sume importante vehiculate, dar doar pentru jucătorii din top 100 ATP şi WTA, în cel mai bun caz.
Ceilalţi se zbat în lipsuri, la mila federaţiilor naţionale, a familiilor şi a unor eventuali sponsori.
Rămâne de văzut ce va rezolva în acest sens PTPA – primul sindicat al jucătorilor, al cărui Comitet Executiv a fost ales zilele trecute şi printre ale cărui principii de bază se numără şi “acţiunea comună pentru apărarea intereselor tuturor (subl. noastră) jucătorilor”.
Comunicatul ITF:
