..

[28 iunie]

Novak Djokovic are acum cel puţin 80 de partide câştigate la fiecare turneu major. Andy Murray, 60 la Wimbledon. Carlos Alcaraz, din nou în cinci seturi. Jannik Sinner, prima victorie pe iarbă. Marin Cilic, scos de covid. Alţi doi capi de serie au ieşit. Blestemul turneului de la Halle

Novak Djokovic (3 ATP) [1] l-a învins luni în primul tur (R128) al Wimbledon 2022 [ştire actualizată] pe sud-coreeanul Soonwoo Kwon (81) în patru seturi [rezultatele complete, mai jos, de asemenea, rezumatul video al partidei].

Aceasta a fost a 80-a partidă câştigată de jucătorul sârb la Wimbledon, el reuşind astfel, cel puţin acest număr de victorii la toate cele patru turnee majore: 85 la Roland Garros, 82 la Australian Open şi 81 la US Open.

De asemenea, după victoria în 4 seturi la australianul James Duckworth (74), Andy Murray (52) are acum 60 de partide câştigate la Wimbledon.

Ierarhia în funcţie de numărul partidelor câştigate la Wimbledon:

1. Roger Federer – 105
2. Jimmy Connors – 84
3. Novak Djokovic – 80
4. Boris Becker – 71
5. Pete Sampras – 63
6. Andy Murray – 60
7. John McEnroe – 59

1 of 5

Djokovic, Murray, Alcaraz, Davidovich Fokina, Sinner
Credit Foto: @atp & @lta

Lui Carlos Alcaraz (7) [5] îi place să trăiască periculos: ieri a jucat a 6-a partidă în 5 seturi cu Jan-Lennard Struff (155). Şi-a îmbunătăţit palmaresul – după ce a revenit de la 1-2 la seturi – la 5 partide câştigate şi o înfrângere (Credit @JeuSet Maths):

În schimb, Jannik Sinner (13) [10] a câştigat prima partidă a carierei pe iarbă, în circuitul principal, în patru seturi cu Stan Wawrinka (267) [WC] – până acum pierduse în primul tur la ATP 250 ‘s-Hertogenbosch 2019, ATP 500 Queen’s 2021, Wimbledon 2021 şi ATP 250 Eastbourne 2022.

Marin Cilic (17) [14] s-a retras din turneu, după ce a luat covid. Nu a fost descalificat, dar s-a simţit rău:

Altfel, alţi doi capi de serie au ieşit în partidele:

Alejandro Davidovich Fokina (37) – Hubert Hurkacz (10) [7] 7-6(4), 6-4, 5-7, 2-6, 7-6[10-8]. Jucătorul spaniol nu a avut de înfruntat nicio minge de meci, dar a revenit de la 4-7 în tie-break-ul setului decisiv, cu 5 puncte câştigate la rând.
El a obţinut a treia victorie a carierei în faţa unui jucător clasat în top 10 ATP, dar prima în afara ATP Masters 1000 Monte Carlo:

Victoria de anul acesta în faţa lui Novak Djokovic

În schimb, Hubert Hurkacz a certificat “blestemul campionilor de la Halle”, învinşi în acelaşi an în care au câştigat titlul turneului ATP 500, în primul tur la Wimbledon, atunci când nu a fost vorba despre Roger Federer (statistică începând cu 2011 – Credit: @BastienFachan):

2011 – Philipp Kohlschreiber, 2012 – Tommy Haas;  2016 – Florian Mayer; 2018 – Borna Coric; 2021 – Ugo Humbert; 2022 – Hubert Hurkacz. În rest, titlul de la ATP 500 Halle a fost cucerit de Roger.

Dusan Lajovic (Serbia, 64) – Pablo Carreño Busta (Spania, 20) [16]: 3-6, 6-4, abandon al jucătorului spaniol din cauza unei accidentări la picior.

Astăzi se dispută partidele de pe jumătatea inferioară a tabloului şi restanţele de pe cea superioară:

Ordinea de joc – 28.06 – Wimbledon 2022

Premiile financiare. Wild card-urile acordate.
Jucători care au promovat din calificări. Retragerile

Galerie videoclipuri (3) – Rezumatele partidelor câştigate de Djokovic, Murray şi Alcaraz:

..

[24 iunie]

Repartiţia capilor de serie pe tabloul de simplu masculin. Alte date legate de turneu

A fost tras la sorţi şi tabloul probei de simplu masculin [cel al probei de simplu feminin] la Wimbledon 2022 [în format PDF, mai jos].

Turneul îşi dispută anul acesta a 135-a ediţie, finalele celor din Era Open, la sfârşitul articolului, cu Ilie Năstase, vicecampion în 1972 şi 1976.

Anul acesta este prezent deţinătorul titlului, Novak Djokovic – care a mai câştigat alte 5 titluri, în 2011, 2014-2015, 2018-2019 -, Rafael Nadal, campion în 2008 şi 2010; Andy Murray, campion în 2013, 2016.

Primii 8 capi de serie şi reîntâlnirea între finaliştii ediţiei trecute

Dacă Novak Djokovic (3 ATP) [1] îl întâlnea în sferturile Roland Garros pe Rafael Nadal, aici îl are pe cealaltă optime a primului sfert pe Carlos Alcaraz (7) [5].
Pe sfertul al doilea, cei doi capi de serie dintre primii 8 sunt Casper Ruud (5) [3] şi Hubert Hurkacz (10) [7], o situaţie inedită la un turneu major.
Pe al treilea, Stefanos Tsitsipas (6) [4] şi Matteo Berrettini (11) [8].
Iar pe al 4-lea, Rafael Nadal (4) [2] va coabita – cel mult până în sferturi – cu Félix Auger-Aliassime (9) [6].

Şi câteva întâlniri certe din primul tur (R128), care sar în ochi:

Jannik Sinner (13) [10] – Stan Wawrinka (265) [WC], palmares direct: 0-2

Hubert Hurkacz – Alejandro Davidovich Fokina (38), palmares direct: 2-2

Lorenzo Musetti (71) – Taylor Fritz (14) [11], palmares direct: 0-0

Capii de serie au fost repartizaţi astfel pe tablou:

Primii 8 capi de serie

Jumătatea superioară

Sfertul 1

optimea 1: Djokovic (3 ATP) [1], Kecmanovic (30) [25], Basilashvili (27) [22], Opelka (18) [15]
optimea 2: Sinner (13) [10], Isner (25) [20], Otte (37) [32], Alcaraz (7) [5]

Sfertul 2

optimea 1: Ruud (5) [3], Baez (36) [31], Tiafoe (28) [23], Carreño Busta (19) [16]
optimea 2: Norrie (12) [9], Dimitrov (21) [18], Tommy Paul (35) [30], Hurkacz (10) [7]

Jumătatea inferioară

Sfertul 3

optimea 1: Berrettini (11) [8], Brooksby (34) [29], De Minaur (24) [19], Schwartzman (15) [12]
optimea 2: Shapovalov (16) [13], Bautista Agut (20) [17], Krajinovic (31) [26], Tsitsipas (6) [4]

Sfertul 4

optimea 1: Auger-Aliassime (9) [6], Evans (33) [28], Rune (29) [24], Fritz (14) [11]
optimea 2: Cilic (17) [14], Van De Zandschulp (26) [21], Sonego (32) [27], Nadal (4) [2]

1968	AUS	Rod Laver	AUS	Tony Roche	6–3, 6–4, 6–2
1969	AUS	Rod Laver	AUS	John Newcombe	6–4, 5–7, 6–4, 6–4
1970	AUS	John Newcombe	AUS	Ken Rosewall	5–7, 6–3, 6–2, 3–6, 6–1
1971	AUS	John Newcombe	USA	Stan Smith	6–3, 5–7, 2–6, 6–4, 6–4
1972	USA	Stan Smith	ROM	Ilie Năstase	4–6, 6–3, 6–3, 4–6, 7–5
1973	TCH	Jan Kodeš	URS	Alex Metreveli	6–1, 9–8(7–5), 6–3
1974	USA	Jimmy Connors	AUS	Ken Rosewall	6–1, 6–1, 6–4
1975	USA	Arthur Ashe	USA	Jimmy Connors	6–1, 6–1, 5–7, 6–4
1976	SWE	Björn Borg	ROM	Ilie Năstase	6–4, 6–2, 9–7
1977	SWE	Björn Borg	USA	Jimmy Connors	3–6, 6–2, 6–1, 5–7, 6–4
1978	SWE	Björn Borg	USA	Jimmy Connors	6–2, 6–2, 6–3
1979	SWE	Björn Borg	USA	Roscoe Tanner	6–7(4–7), 6–1, 3–6, 6–3, 6–4
1980	SWE	Björn Borg	USA	John McEnroe	1–6, 7–5, 6–3, 6–7(16–18), 8–6
1981	USA	John McEnroe	SWE	Björn Borg	4–6, 7–6(7–1), 7–6(7–4), 6–4
1982	USA	Jimmy Connors	USA	John McEnroe	3–6, 6–3, 6–7(2–7), 7–6(7–5), 6–4
1983	USA	John McEnroe	NZL	Chris Lewis	6–2, 6–2, 6–2
1984	USA	John McEnroe	USA	Jimmy Connors	6–1, 6–1, 6–2
1985	FRG	Boris Becker	USA	Kevin Curren	6–3, 6–7(4–7), 7–6(7–3), 6–4
1986	FRG	Boris Becker	TCH	Ivan Lendl	6–4, 6–3, 7–5
1987	AUS	Pat Cash	TCH	Ivan Lendl	7–6(7–5), 6–2, 7–5
1988	SWE	Stefan Edberg	FRG	Boris Becker	4–6, 7–6(7–2), 6–4, 6–2
1989	FRG	Boris Becker	SWE	Stefan Edberg	6–0, 7–6(7–1), 6–4
1990	SWE	Stefan Edberg	FRG	Boris Becker	6–2, 6–2, 3–6, 3–6, 6–4
1991	GER	Michael Stich	GER	Boris Becker	6–4, 7–6(7–4), 6–4
1992	USA	Andre Agassi	CRO	Goran Ivanišević	6–7(8–10), 6–4, 6–4, 1–6, 6–4
1993	USA	Pete Sampras	USA	Jim Courier	7–6(7–3), 7–6(8–6), 3–6, 6–3
1994	USA	Pete Sampras	CRO	Goran Ivanišević	7–6(7–2), 7–6(7–5), 6–0
1995	USA	Pete Sampras	GER	Boris Becker	6–7(5–7), 6–2, 6–4, 6–2
1996	NED	Richard Krajicek	USA	MaliVai Washington	6–3, 6–4, 6–3
1997	USA	Pete Sampras	FRA	Cédric Pioline	6–4, 6–2, 6–4
1998	USA	Pete Sampras	CRO	Goran Ivanišević	6–7(2–7), 7–6(11–9), 6–4, 3–6, 6–2
1999	USA	Pete Sampras	USA	Andre Agassi	6–3, 6–4, 7–5
2000	USA	Pete Sampras	AUS	Patrick Rafter	6–7(10–12), 7–6(7–5), 6–4, 6–2
2001	CRO	Goran Ivanišević	AUS	Patrick Rafter	6–3, 3–6, 6–3, 2–6, 9–7
2002	AUS	Lleyton Hewitt	ARG	David Nalbandian	6–1, 6–3, 6–2
2003	SUI	Roger Federer	AUS	Mark Philippoussis	7–6(7–5), 6–2, 7–6(7–3)
2004	SUI	Roger Federer	USA	Andy Roddick	4–6, 7–5, 7–6(7–3), 6–4
2005	SUI	Roger Federer	USA	Andy Roddick	6–2, 7–6(7–2), 6–4
2006	SUI	Roger Federer	ESP	Rafael Nadal	6–0, 7–6(7–5), 6–7(2–7), 6–3
2007	SUI	Roger Federer	ESP	Rafael Nadal	7–6(9–7), 4–6, 7–6(7–3), 2–6, 6–2
2008	ESP	Rafael Nadal	SUI	Roger Federer	6–4, 6–4, 6–7(5–7), 6–7(8–10), 9–7
2009	SUI	Roger Federer	USA	Andy Roddick	5–7, 7–6(8–6), 7–6(7–5), 3–6, 16–14
2010	ESP	Rafael Nadal	CZE	Tomáš Berdych	6–3, 7–5, 6–4
2011	SRB	Novak Djokovic	ESP	Rafael Nadal	6–4, 6–1, 1–6, 6–3
2012	SUI	Roger Federer	GBR	Andy Murray	4–6, 7–5, 6–3, 6–4
2013	GBR	Andy Murray	SRB	Novak Djokovic	6–4, 7–5, 6–4
2014	SRB	Novak Djokovic	SUI	Roger Federer	6–7(7–9), 6–4, 7–6(7–4), 5–7, 6–4
2015	SRB	Novak Djokovic	SUI	Roger Federer	7–6(7–1), 6–7(10–12), 6–4, 6–3
2016	GBR	Andy Murray	CAN	Milos Raonic	6–4, 7–6(7–3), 7–6(7–2)
2017	SUI	Roger Federer	CRO	Marin Čilić	6–3, 6–1, 6–4
2018	SRB	Novak Djokovic	RSA	Kevin Anderson	6–2, 6–2, 7–6(7–3)
2019	SRB	Novak Djokovic	SUI	Roger Federer	7–6(7–5), 1–6, 7–6(7–4), 4–6, 13–12(7–3)
2020	No competition (due to COVID-19 pandemic)[6]
2021	SRB	Novak Djokovic	ITA	Matteo Berrettini	6–7(4–7), 6–4, 6–4, 6–3

Credit Info tabel: wikipedia. org