Au fost decernate distincţiile pentru sezonul 2022 în circuitul WTA.
Pentru 5 dintre acestea, nominalizările au fost făcute de către WTA, iar câştigătoarele au fost decise de un juriu format din jurnalişti care scriu despre tenis:
Credit Foto: @wta
Jucătoarea anului: Iga Swiatek
[au mai fost nominalizate: Ons Jabeur, Coco Gauff, Jessica Pegula şi Caroline Garcia].
Credit Foto: Jimmie48Tennis Photography
Jucătoarea poloneză a câştigat 8 titluri anul acesta, dintre care două de Grand Slam, patru WTA 1000 şi două WTA 500, în ordine: WTA 1000 Doha, Indian Wells, Miami, WTA 500 Stuttgart, WTA 1000 Roma, Roland Garros, US Open, WTA 500 San Diego.
6 dintre aceste titluri au fost consecutive, datorită unei serii de 37 de victorii, între primul tur al WTA 1000 Doha şi al treilea de la Wimbledon.
A pierdut o singură finală: WTA 500 Ostrava.
Pe 4 aprilie a preluat locul 1 de la Ashleigh Barty, care, înainte de a se retrage, câştigase toate meciurile jucate anul acesta, 11 la număr pentru titlurile de la WTA 500 Adelaide – aici a pierdut şi singurul set din această serie – şi Australian Open.
Swiatek, nu numai că şi-a păstrat locul 1 – seria ei a ajuns pentru moment la 36 de săptămâni – dar s-a desprins la o diferenţă uriaşă faţă de locul 2, de 6.030 de puncte WTA – 11.085, Ons Jabeur, 5.055, în ierarhia de săptămâna aceasta.
Iga a câştigat pentru prima dată această distincţie, după ce în 2020 era desemnată jucătoarea cu cel mai important progres.
Interesant de remarcat este că de 14 ori în cele 46 de ocazii în care a fost decernată această distincţie [lista, la sfârşitul articolului], nu a fost câştigată de jucătoarea clasată pe locul 1, inclusiv în 2017, atunci când Garbiñe Muguruza era desemnată jucătoarea anului, în detrimentul Simonei Halep, lider WTA la sfârşitul acestuia (românca avea să o primească în 2018) [Credit info: @juanignacio_ac]:
Echipa de dublu a anului: Barbora Krejcikova / Katerina Siniakova
[au mai fost nominalizate Kudermetova / Mertens, Gauff / Pegula, Dabrowski / Olmos şi L. Kichenok / Ostapenko]
Echipa din Cehia, care tinde să devină una legendară, ţinând cont de rezultatele pe care le-a obţinut, încă de pe vremea junioratului, a cucerit anul acesta, “doar” 3 titluri împreună, dar acestea au fost la turnee de Grand Slam, Australian Open, Wimbledon şi US Open, cu cel din urmă au completat un Grand Slam de aur al carierei.
Au jucat şi în partida pentru titlu la WTA Finals – Turneul Final WTA, în care au fost învinse de Kudermetova / Mertens.
Barbora şi Katerina au primit această distincţie – care se acordă tot din 2017 – pentru al doilea an la rând şi pentru a treia oară în total, prima dată în 2018.
Jucătoarea cu cel mai important progres: Beatriz Haddad Maia
[au mai fost nominalizate Ekaterina Alexandrova, Veronika Kudermetova, Liudmila Samsonova, Ajla Tomljanovic]
Haddad Maia a devenit prima jucătoare din Brazilia distinsă la sfârşitul anului cu un premiu WTA, indiferent de categorie.
Această distincţie fusese decernată în 1978, Virginiei Ruzici şi în 2013, Simonei Halep.
A început anul pe locul 83 WTA şi după ce a câştigat un turneu WTA 125 pe zgură, a cucerit primele două titluri ale carierei, ambele pe iarbă, la WTA 250 Nottingham şi Birmingham. Şi-a dus seria câştigătoare la 12 partide, până în semifinalele WTA 500 Eastbourne.
A completat excelentul sezon cu cea mai importantă finală a carierei, la WTA 1000 Toronto – unde era învinsă de Simona Halep – pentru un maxim al clasamentului – 15 WTA – pe care îl ocupă şi astăzi.
Să ne reamintim că în iulie 2019, fusese suspendată, după un test anti-doping pozitiv. În cele din urmă, ITF a acceptat explicaţia jucătoarei, cum că proba fusese contaminată accidental, iar suspendarea definitivă a fost doar de 10 luni, atât cât durase cea provizorie.
Revelaţia sezonului: Qinwen Zheng
[au mai fost nominalizate: Harriet Dart, Linda Fruhvirtova, Jule Niemeier, Laura Pigossi, Mayar Sherif]
Această distincţie fusese decernată în 1994, Irinei Spîrlea şi în 2011, Irinei Begu.
Jucătoarea din China, care a împlinit 20 de ani pe 8 octombrie, a început anul pe locul 126 WTA şi a progresat până pe un maxim al clasamentului, 25 WTA / 31 octombrie (săptămâna aceasta este pe 27), după ce a jucat în prima – şi singura de până acum – finală a carierei la WTA 500 Tokyo, rezultat care fusese precedat de semifinale la WTA 250 Melbourne 1 – învinsă de Simona Halep -, sferturi la WTA 1000 Toronto, optimi la Roland Garros, dar şi de un titlu WTA 125, cucerit la Valencia.
Revenirea anului: Tatjana Maria
[au mai fost nominalizate: Daria Saville, Donna Vekic, Serena Williams]
Jucătoarea germană a reintrat în circuit în luna iulie a anului trecut, după ce în aprilie născuse pentru a doua oară, după o perioadă de acomodare, a uimit în 2022 – în luna august a împlinit 35 de ani – câştigând titlul la WTA 250 Bogota (venită din calificări), rezultat pe care l-a completat cu prezenţa în semifinalele Wimbledon şi apoi în cele ale WTA 250 Seul.
Antrenorul anului: David Witt.
A fost votat de colegii lui de breaslă care activează în circuitul WTA.
A pregătit-o pe Jessica Pegula, care în acest sezon a progresat de pe locul 18 WTA, pe 3, după ce a câştigat titlul la WTA 1000 Guadalajara şi a fost finalistă la WTA 1000 Madrid, dar şi prezentă în sferturile de finală ale Australian Open, Roland Garros şi US Open.
Antrenorul american în vârstă de 49 de ani o pregăteşte pe Jessica din iulie 2019, după ce în decembrie 2018 încheiase o colaborare de 11 ani cu Venus Williams.
Alte trei distincţii au fost acordate în urma votului jucătoarelor:
Premiul Karen Krantzcke (se acordă începând cu 1978) pentru conduită ireproşabilă şi fair-play: Ons Jabeur.
Premiul Peachy Kellmeyer pentru ajutorarea colegelor şi participarea la iniţiative WTA: Gabriela Dabrowski, pentru a 3-a oară, după 2019 şi 2020.
Premiul Jerry Diamond pentru promovarea tenisului în rândul fanilor, în media şi în comunităţile locale: Maria Sakkari.
Simona Halep primea această distincţie în 2016.
| 1977 | Virginia Wade |  United Kingdom |
| 1978 | Martina Navratilova |  United States |
| 1979 | Martina Navratilova (2) | United States |
| 1980 | Tracy Austin | United States |
| 1981 | Chris Evert-Lloyd | United States |
| 1982 | Martina Navratilova (3) | United States[1] |
| 1983 | Martina Navratilova (4) | United States |
| 1984 | Martina Navratilova (5) | United States |
| 1985 | Martina Navratilova (6) | United States |
| 1986 | Martina Navratilova (7) | United States |
| 1987 | Steffi Graf |  West Germany |
| 1988 | Steffi Graf (2) | West Germany |
| 1989 | Steffi Graf (3) | West Germany |
| 1990 | Steffi Graf (4) | Germany |
| 1991 | Monica Seles |  Yugoslavia |
| 1992 | Monica Seles (2) | Yugoslavia |
| 1993 | Steffi Graf (5) | Germany |
| 1994 | Steffi Graf (6) | Germany |
| 1995 | Steffi Graf (7) | Germany |
| 1996 | Steffi Graf (8) | Germany |
| 1997 | Martina Hingis |  Switzerland |
| 1998 | Lindsay Davenport | United States |
| 1999 | Lindsay Davenport (2) | United States |
| 2000 | Venus Williams | United States |
| 2001 | Jennifer Capriati | United States |
| 2002 | Serena Williams | United States |
| 2003 | Justine Henin |  Belgium |
| 2004 | Maria Sharapova |  Russia |
| 2005 | Kim Clijsters | Belgium |
| 2006 | Amélie Mauresmo |  France |
| 2007 | Justine Henin (2) | Belgium |
| 2008 | Serena Williams (2) | United States |
| 2009 | Serena Williams (3) | United States |
| 2010 | Kim Clijsters (2) | Belgium |
| 2011 | Petra Kvitová |  Czech Republic |
| 2012 | Serena Williams (4) | United States |
| 2013 | Serena Williams (5) | United States |
| 2014 | Serena Williams (6) | United States |
| 2015 | Serena Williams (7) | United States |
| 2016 | Angelique Kerber | Germany |
| 2017 | Garbiñe Muguruza |  Spain |
| 2018 | Simona Halep |  Romania |
| 2019 | Ashleigh Barty |  Australia |
| 2020 | Sofia Kenin | United States |
| 2021 | Ashleigh Barty (2) | Australia |
| 2022 | Iga Świątek |  Poland |
Credit Info tabel: wikipedia.org
